Zilele Cetatii Fagarasului 2014

Zilele Cetății Făgăraș 2014 prin ochii unui voluntar

     Numele meu este Andrei, iar timp de 4 zile am avut onoarea de a îmbrăca un costum medieval și de a trăi momente inedite alături de alți cavaleri și domnițe. În opinia mea noi, voluntarii, am avut un rol important în reconstituirea unor momente de istorie care au avut loc în această cetate ce nu a fost niciodată cucerită.

Festival – ziua 2

     În prima zi m-au copleșit o sumedenie de emoții deoarece am avut onoarea de a fi printre cei care deschideau parada, prin urmare aveam o responsabilitate mare. Însă, după ce am văzut cum făgărășenii ne admirau, ne fotografiau și cel mai important lucru – ne zâmbeau, am început să prind curaj. În decursul acestei prime zile ni s-a alăturat la paradă garda medievală din Cetatea Alba Iulia. Turul a constat într-o defilare în jurul cetății și o schimbare de gardă. Momentul a prins viață și m-a fermecat deoarece, dincolo de faptul că jucau foarte bine un rol, acei oameni reconstituiau un moment important despre care noi, tinerii, am aflat doar din istoria ce se ascunde între filele cărților. Demonstrația lor s-a terminat cu trei impresionante lovituri de tun care mi-au tăiat răsuflarea pentru moment. La finele acestei prime zile, noi, voluntarii, am stat și ne-am sfătuit alături de persoanele din conducerea cetății despre modul în care ne putem îmbunătăți activitatea.

     Cea de a doua zi, deși a fost în mare parte asemănătoare precedentei, a făcut să vibreze în noi alte emoții. De dimineață am ajutat la Grădinița Medievală copilașii de toate vârstele să picteze, să modeleze, să confecționeze fel și fel de lucruri – moment plin de bucurie, văzându-i pe micuți cum își dau frâu liber imaginației și își surprind plăcut părinții și bunicii. În cea de a doua parte a zilei au urmat cele două parade la care am defilat în compania gărzii de la Alba Iulia și, de asemenea, alături de caii care ne-au deschis drumul prin mulțime. Freamătul oamenilor, bucuria din privirile lor, ne încurajau să privim cu mândrie în jurul nostru. La sfârșitul acestei zile în care timpul părea să stea în loc, eu și ceilalți colegi ne-am delectat cu voie bună, distracție și muzică populară fiindcă ne-am susținut colegii care au avut momente artistice extraordinare pe scena evenimentului.

     Cea de-a treia zi a fost mai relaxantă, deoarece dobândisem deja experiență și lucrurile mergeau acum de la sine. Totul fiind foarte bine stabilit, fiecare voluntar știa care îi sunt responsabilitățile. Cu toate acestea, eram din ce în ce mai mirat de felul în care ne priveau oamenii de toate vârstele. Eram noi, aceeași, și totuși pentru ei păream un element de bucurie continuă. Ocazional, ne opream pentru a face poze cu persoanele care ne solicitau acest lucru, fie ei localnici ori vizitatori, oferindu-le astfel o amintire de neuitat, desprinsă parcă din vremurile medievale. În această zi, garda de la Cetatea Alba Iulia nu ni s-a mai alăturat, însă am fost întâmpinați cu același interes. Între cele două parade desfășurate zilnic, noi, voluntarii, eram prezenți fie la Grădinița Medievală, fie prin muzeu alături de personalul cetății ori prin mulțime. Ziua s-a terminat cu un concert de excepție de muzică ușoară, la care am participat cu toţii deoarece din nou colegii noștri și alți artiști făgărășeni aflați pe scenă meritau aplauzele noastre.

     În ultima zi au revenit emoțiile din nou, cu atât mai mult cu cât am aflat că vom fi filmați de către o televiziune națională. Cu toate aceste sentimente copleșitoare, noi am încercat să ne intrăm cât mai bine în rol, să zâmbim și să simțim pulsul acelor vremuri apuse. Parada s-a terminat cu o demonstrație de echitație. La finele acesteia am avut o surpriză foarte plăcută în momentul în care primarul Făgăraşului, domnul Constantin Sorin Mănduc, şi doamna Elena Băjenaru, director al Muzeului Țării Făgărașului „Valer Literat”, ne-au înmânat o diplomă de apreciere pentru sprijinul oferit, ne-au strâns mâna și, cel mai important, ne-au oferit un cald și foarte sincer „Mulțumesc!”.

     Acești oameni care ne-au apreciat munca depusă pe parcursul celor patru zile, alături de oamenii din jurul nostru care ne-au zâmbit și ne-au fotografiat, m-au făcut să înțeleg de ce este important să fii voluntar. Munca noastră a fost răsplătită! Nu în bani, ci cu aprecieri și mulțumiri.

     Ziua s-a terminat pentru mine cu un concert de excepție, interpretat de două nume mari în muzica românească. Alături de colegii voluntari am cântat, am dansat, ne-am distrat. Momentul a fost urmat de un foc de artificii care anunța încheierea cu succes a acestor patru zile memorabile.

     În opinia mea, a fi voluntar înseamnă a-ți dedica timpul, energia și dragostea pentru a aduce persoanelor zâmbetul pe buze, pentru a face un lucru de care vei fi mândru mult timp de acum încolo.

     Voluntarii nu sunt plătiți pentru că nu au nicio valoare, ci pentru că sunt de neprețuit!